Totul pentru vin si vinul...

Stai pe barca, in largul marii, la un litru (km) doi asa de plaja, scoti lanseta. Te arde soarele. Apa sclipeste, si zici: "AM ZIS SA'MI DAI O BERE'N MORTII MA'TII"! Zambesti cu subinteles cand amicul tau ti-o intinde. O desfaci, 'ei o gura, bagi momeala-n ac (o sepie mica si oakesha) si tigarea'n coltu' gurii. O aprinzi si arunci. Tragi cu ochiu la ala de langa tine, din tigara si bere. Te-apuci si faci glume, vorbesti despre femei, despre peste, despre afaceri, tot despre peste. Mai dai cu lotiune Nivea ca sa nu te'nbolnavesti dreak' de la soarele asta, ca stratu' de ozon...

Apoi prinzi pestele. Un Dorado, o frumusete, e ala pe care l-am vazut mai devreme, de sarea ca zurbagiu' pe'aici! Peste delfin, na! E pranz, toata lumea a prins cate ceva, au fumat si au baut. Ne e foame. Hai acasa, la gazda noastra sa-l gatim. Tragi la mal, iti pui slapii, strangi sculele frumos si o iei usor pin nisiparnita.

Intru in bucatarie, il curat, il despic pe burtica si ma gandesc ca-i pacat de el, ca ce morman de mate sunt si eu, dar uit de asta. Il spal, straluceste ca marea de la ora 1. Il sarez si piparesc, mult piper negru-negru! Il pun deoparte si ma sterg cu carpa aia care parc'ar fi deja o piele de peste si desfac o sticla de vin. Imi pun un pahar. Vin alb din Noua Zeelanda, bun ca cel frantuzesc si mult mai ieftin. Mi-e sete, il fac sprit, e cald, da ba sifonu ala'ncoa!

S-au fiert doua oua, sunt tari. Le pisez, prajesc o felie de paine tare, o pisez si pe ea si trec firimiturile ca nisipul printr-o strecuratoare foarte fina. Le ciuruiesc cumarveni. gratinez o branza buna de capra, toc impreuna o ceapa si o legatura de patrunjel, amestecul asta e atat de romantic! Ia baga ba aia... Tarafu' Haiducilor mixat de Juryman, ca mi-a placut, 'ai mai pune'o odata te rog io frumos. Can eream la 48(...shooopt, copiii murea da foameee...)! Da si mie piulita, toc catelusii de hushturoi curatati cu unghia si mai iau o gura de vin. Mai toarna un pahar!


Acuma vine partea cu capere, sa vedeti ca-s rafinat! Amestec un ou proaspat crud, portocaliu ca soarele ala de ieri, ca fustele de mai de mult ale Laurei (si ale Alinei), le dau frumos cu doua linguri de ulei extravirgin de masline, ca doar asa merita, si bag capere, dupa ochiul meu, si-un praf de piper! Sare. Faza tare e ca bag sare dupa gustul meu!
Ma intorc spre peste, iau o gura de vin, da ba si mie un fum, asaaa, ce frumos e, si ce frumos a venit el la noi! Il iubim, il umplu cu smekeria pe care am facut-o deasupra si il cos, e mestesug partea asta. Ah aproape am terminat!

Il asez regeste intr-o tava si nu mi se pare catusi de putin morbid. Traieste, e din ce in ce mai implinit! Au curatat cartofii si pun felii in jurul lu' Dorado. Mai dam un praf de sare si-unul de PIPER. Il... asezonez.


Partea nevazuta, dar deloc intunecata urmeaza. Il ascund la cuptor si-l las o ora intreaga. Rog pe cineva sa-l mai stropeasca, sa-l unga cu propriul lui sos. Eu imi imaginez ce se intampla cu el, nu vreau sa-l vad, il simt, stiu ce gandeste, ce-si doreste, spre ce ape se indreapta...
Scoate'l, gata! Baga vinul frantuzesc (nu zic de care, sa nu par snob, nici din ce an, nici nu stiu)!
Iesim pe terasa si mancam si bem si vorbim, stau in capul mesei, e ora 4 jumate...