Fara explicatii

Sa'ti zic despre un om distrus - si cum.
Mila (de mine)- iti sint superior cind te fac s'o simti.
Durere imensa dintotdeauna fiindca nu sint singurul.
Traiesc - nu vreau sa fac nimic altceva. Nu sint un ipocrit care va cistiga ceva din asta din pacate, pentru ca nu sint frustrat. Am facut tot, am trecut, au trecut sau ceva. Daca as fi criminal in serie n-as fi prins - stiu ca se poate tocmai pentru ca nu sint frustrat deci nu as vrea sa fiu prins/cunoscut, as vrea doar sa scot sufletul din om (cum fac cu tine acum) cu totul, asta e cel mai tare drog.
Vreau sa nu fac nimic dar din plictis (chin social pliat ciudat pe creier skizo) vreau s-arat ca sint cel mai tare vreau sa/si cistig ziua de azi dar numai azi si poate alta data iar in rest trec si degeaba fac, fiindca nu vreau. Gindesc doar din plictis si reflex si ma stiti fiindca (tot ciudat) imi place sa-mi fac oamenii fericiti - adica de'aia scriu (afara de ego) si fac chestii. Dar asta tot ca pe un joc pe care il cistig. e supravietuire si nu e loc de evolutie. Nu e trist si nu "doar ca" sau "ba chiar", ci simplu: totul e perfect. Chiar aici, in fata ta. vs si drumul spre zerovs